Anii trec ca norii

Anii trec ca norii, perii-ncărunţesc,
vremurile-s altfel, totul e-n schimbare,
zilnic se preface tot ce-i pământesc,
— numai Adevărul este-acelaşi soare!

 

Iarba se usucă, frunza cade iar,
apa-şi face vaduri,… altele într-una, …
peste toate-n lume plânge-un “în zadar”
— numai în iubire, cânt-un “totdeauna”!

 

Vara arzi în soare, iarna arzi în ger,
ce te-ncântă astăzi, mâine ţi-e povară,
toate-apasă duhul, toate-l strâng ca-n fier,
— numai conştiinţa sfântă e uşoară!

 

Toţi sunt ca şi tine: slabi şi schimbători,
cei aproape astăzi, ţi-s departe mâine,
oamenii,… ca anii-s… aburi trecători,
— numai Domnul singur, neschimbat rămâne!

 

...Nu-ţi lega de nimeni inima acum,
ca să nu ţi-o smulgă,… ruperea ce vine,
leagă-ţi-o de Domnul — lumea-i vis şi fum,
singur El rămâne veşnic lângă tine!!!