Când un om reuşeşte ...


Când un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi,… iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor,… şi devine necruţător, când altul se bălăceşte, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sârg sexualitatea,… se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat,… dar instinctul i-o ia înainte!
Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decât păcatul însuşi...
Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale, în aşa manieră, încât să ne umple sufletul de venin... Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgârciţi,… aşa după cum, succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează, când ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor… Blândeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori...  Tot ce reuşim pentru noi,… şi ne aduce energie,… este menit a se întoarce către aceia care se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat…
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre! Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene,… ca în mantiile statuilor,… ci, pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur!
Dacă reprimi foamea, în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare! Mintea ta o să viseze mâncăruri gustoase şi alese,… mintea ta o să simtă mirosurile cele mai apetisante,… chiar şi în somn,… pentru ca, în ziua următoare,… înnebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei, printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte! Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbânzii trufaşe asupra poftelor... Dar, dincolo de orice,… trufia rămâne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă...
Dacă ai reuşit în viaţă,… nu te agăţa de nereuşitele altuia,… pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii,… dar ea nu rămâne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngâmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul, de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale, evenimente specifice lor...
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, de beţie, de desfrâu, de bârfă, … ori de orice altă prostie,… bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului, acolo unde vecinul însuşi l-a pus... Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, nişte sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămâne, poate,… pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale…
Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă.                   O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră,… nu există profesori mai severi, decât viciile şi incapacităţile noastre...
Acum ştiu,… ştiu că orice ură, orice aversiune, orice ţinere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înţelegere, de bunăvoinţă, de simpatie,… orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul graţiei şi gingăşiei unui menuet de Mozart ... este un păcat şi o spurcăciune,… mai grave decât omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, înjurătura, alungarea,…
Şi mai este ceva foarte important! Orice vulgaritate, orice desconsiderare, orice căutătură rea, orice dispreţ, orice rea dispoziţie,… este de la diavol şi strică tot,… absolut tot!
Acum ştiu, am aflat şi eu... " 

Hrană pentru suflet

În sufletul fiecărui om se dă o luptă!

     Pe o băncuţă, într-un parc, ... un bunic îi povestea nepoţelului său o întâmplare din copilărie, petrecută la vânătoare, împreună cu tatăl său. La finalul acesteia, el a mai adăugat:


     - În sufletul fiecărui om se dă o luptă, la fel ca lupta între doi lupi! Un lup este rău: invidia, gelozia, durerea, egoismul, ambiţia, minciuna... Iar celălalt lup este bun: pacea, dragostea, speranţa, adevărul, bunătatea şi credinţa. 


     Nepotul a rămas un pic confuz şi la întrebat pe bunic: 
          - Şi care lup câştigă într-un final? 
     Bătrânul a zâmbit şi a răspuns: 
          - Câştigă lupul pe care tu alegi să-l hrăneşti!

De poţi ...


De poţi să faci pe prostu’ când altul te repede,
Făcând-o pe deşteptu’, şi c-un cuvânt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni,… şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi,…

De nu amâni o clipă, un rău să împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare, când alţii nu spun drept,
De-ţi place,… în iubire,… cu ură să izbeşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfânt sau înţelept,…

De te târăşti cu viermii,… şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesul îl sui la rang de ţel,…
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,…
Şi-i vinzi fără sfială,… pe amândoi la fel,

De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr să-nşele mulţimea oarbă şi,…
Când vorbele şi fapta în vânt ţi-s risipite,
Tu, dându-le pe vale,… poţi altele scorni,

De poţi să faci întruna, dintr-un câştig o mie,…
Şi patria pe-o plată, s-o vinzi la primul semn,…
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat cu datorie,
Dar tu să fii plătitul,… găseşti că-i drept şi demn,

De poţi să-ţi storci şi gândul, şi inima, şi nervii,
Îmbătrânite-n rele, să facă rele noi,…
Şi, sub nehotărâre,… plecându-te ca servii,
Când toţi strigă „’nainte!”, doar tu să strigi „’napoi!”,

Dacă, stând în mulţime te-mpăunezi semeţ,
Dar lângă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratându-i cu dispreţ,
Te faci că ţii la dânşii,… dar îi înşeli amarnic,…

Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde un rău
Şi-n umbra lui te-nlinişti,… ca-n umbra unui pom,

Al tău va fi Pământul,… cu tot prisosul său.
Vei fi-ntre domni Întîiul,… dar niciodată OM!!!

Dar din dar se face rai!